Archive for April 2008

Better in time…

April 23, 2008

Homecoming…

April 23, 2008

omenie…

April 21, 2008

Vorbim de religie, vorbim de credință.. dar unde sunt, puritatea și semnificația, acestora..
Uităm să fim oameni…
Uităm ce am fost,
știm doar ce am devenit…

Nu am nevoie de nimic.. cineva îmi spunea : ”poți fi tot ceea ce vrei în viața asta.. poți face tot ceea ce vrei ”.. am crezut, și îmi repet asta… zilnic..  Puțini oamenii care înțeleg ce sunt…  Mulțumiri celor care m-au ajutat să fiu asta.. m-au format… și mai ales celor ce vor să facă asta..
Restul nu conteaza.. am renun
țat de mult să cred în altii, și din păcate și în mine, însă ușor, uș
or îmi revin..
O fac gândindu-mă la voi,
și în primul rând pentru voi… o fac pentru că vă iubesc și pentru că i-am promis lui asta.. și mai ales pentru că pot!..

Obosesc să-mi pese de superficialitate, insensibilitate, răutate.. prea multă naivitate strică.. așa e.. 

Am lumea mea, sunt ok..
Sunt lângă ai mei
și asta mă face intangibil…

Ploua, eram singur acolo.. nu eram în cea mai buna formă.. priveam șiroaiele de apă ce se scurgeau pe geam, îmi plăceau picăturile ce îmi udau creștetul capului, mă curațau de toate relele, ca atunci când faci un duș fierbinte sperând să scapi și de mizeria cotidiana sufletească, sau ca un prunc în timpul botezului, curațat și binecuvântat… pur și fără nici o legatură cu războiul de afara, cu lupta continuă… eram iar un copil, priveam cu uimire tot ce se întâmpla în jurul meu, râdeam la strâmbăturile părinților, și mă jucam cu cele mai frumoase jocuri…

Contează din ce în ce mai mult.. pentru un vis!…

4 Minutes..

April 20, 2008

Bun!..

noroc…

April 19, 2008


Noroc că am scăpat cu viață…
Noroc că am câștigat această sumă fabuloasă..
Noroc că te-am cunoscut….
Noroc că sunt atât de tolerant…
Noroc că sunt iubit…
Noroc că iubesc…
Noroc că am prieteni..
Noroc ca exist…

Ar mai fi… dar cred că ajung!..

Promisiune…

April 18, 2008

Îmi place să ascult muzică… mi se pare genial câte poți trăi doar ascultând muzică.. e lumea mea, pe care o iubesc teribil..
Am avut o săptămână groaznică dar frumoasă.. a trebuit să mă mut, am făcut-o pe jumătate.. mi-am dus lucrurile la Neamțu.. (mulțam pe această cale).. apoi, după mult prea puțin somn, am plecat în Brăila, evident pentru a rezolva diverse nu atât de mult plăcute cât importante.. În tren am dormit, și am avut parte de un vis incredibil, plin de trăiri.. asta până m-a trezit un domn pentru că stăteam pe locul lui.. Buimac am văzut ceea ce peste câteva momente m-a făcut să mă simt neputincios.. Era în fața mea… o bătrânică.. plângea.. dap, în tren.. era îmbrăcată în negru, mă privea puțin rușinată parcă, dar plângea.. am încremenit și am decis să ma intristez puțin.. am făcut ochii mari, m-am uitat la ea blând și am încercat să-i spun ceva.. nu am reușit și mi-am dat seama că e mai bine să nu.. dacă atunci simțea nevoia, atunci și acolo .. fie… m-am simțit încă o dată inutil, și în toata tristețea ”noastră” , mi-am amintit de toate supărările din ultimul an, de toate relele prin care am trecut.. m-am întunecat.. mi-am amintit de multele dăți în care am fost neputincios, de multele dăți în care am dezamagit, în care am fost așa cum nu ar fi trebuit.. m-am dus la locul meu, lasand-o în intimitatea ei, încercând să ii ofer spațiul de care avea nevoie în acel moment… am citit…
În Brăila, și bune și rele, am retrăit ziua de 28 ianuarie plus zilele ce au urmat…
M-am gândit să mă mai intristez puțin, și am făcut asta.. până când mi-a venit în cap discuția pe care am avut-o cu Bobo, dar mai ales concluzia… viața e frumoasă, așa cum e ea, poate nu mereu așa cum am vrea noi, însă trebuie să prețuim fiecare clipă… m-am liniștit…
M-a sensibilizat evenimentul la care am participat, și anume lansarea romanului unei prietene.. m-a fascinat ceea ce s-a citit la lansare, pasaje.. o sa revin cu citate.. apropo, ea are doar 18 ani… frumos, nu?..
Apoi m-am gândit că o să-i văd pe ai mei, că o să stau cu ei, că o să-i pup.. că o să dorm cu viața mea.. un zâmbet imens mi-a apărut pe față și le-am promis încă o dată.. sper să reușesc să respect promisiunea…

Je t’aime…

April 15, 2008

Aici nu mai am cuvinte!.. Multam Suzana…